Close
Skip to content

Regra sira Akadémika nian

Regra Akadémika nian

Regulamentu ba Matríkula no Inskrisaun (Artigu 5º Versikulu 1 ate 5)

◈Matríkula hanesan aktu ida-ne’ebé mak estudante sira iha ligasaun direta ho Institutu, tuir kualidade estudante nian no direitu ba inskrisaun hili kursu sira-ne’e ida, iha planu kurikulár;

◆Estudante ne’ebé la matrikula iha periodu determinadu tuir kalendáriu akadémiku sei hetan multa osan dolar sanulu ($10).

◆Estudante ne’ebé la matrikula iha semestre ida ka rua nia laran sem koñesimentu husi institutu sei hetan sansaun hanesan tuir mai ne’e

◇Atrazu semestre ida sei hetan multa dolar ruanulu-resin-lima ($25)

◇Atrazu semetre rua sei hetan multa dolar lima nulu ($50)kada semestre

◇Atrazu semestre 3tolu ba leten lakon direitu nu’udar estudante IPB.

Inskrisaun mak aktu ne’ebé fakulta estudante, wainhira matríkula hotu, frekuenta dixiplina sira iha semestre tuir-mai husi kursu ida nian, sei realiza iha inísiu semestre ida-ne’e duni tuir kalendáriu akadémiku.

Regulamentu ba Planu Kurikular (Artigu 6º Versikulu 1 ate 2)

Kurrikular IPB fahe ba tipu 2 ba kada programa:

  • Anu Zero:

Atu pasa ba Anu Akadémiku estudante sira presiza kompleta  kréditu 60 ba semestre rua (2).Durante anu zero Hanorin dixiplina Jerál ( transversais) sira tuir kursu ida-idak;

  • Anu akadémiku:
  • Planu kurikular ba kursu ida, mak konjuntu organizadu dixiplina sira-nian ne’ebé estudante tenke hetan aprovasaun hodi simu grau akadémiku ida-ne’ebé determinadu ka kursu ne’ebé la konferente ba grau akadémiku;
  • Kada dixiplina atribui númeru espesífiku kréditu (ECTS) nian ida ne’ebé espresa volume traballu nian, ne’ebé estudante tenke realiza durante semestre ida hodi hetan aprovasaun iha dixiplina ne’e;
  • Planu kurikulár sira, organiza tiha ona tuir forma semestrál, atinje totál kréditu (ECTS – European Credit Transfer and Accumulation System) 30 ba kada semestre, fahe entre dixiplina lima ka neen ba kada semestre;

Regulamentu Atividade Semestral (Artigu 16º Versikulu 4 no Artigu 2º Versikulu 1 ate 2)

◈Iha tinan ida akademika sei hala’o semestre 2 mak hanesan Impar ho Par:

◇Semestre Impar hahu husi fulan Março to’o fulan Junho

◇Semestre Par hahu husi fulan Julho to’o Novembro

◇Semestre 1 sei hala’o apredijajem ka sorumutuk dala 16 hamutuk ho ijame mediu ho ezaame final.

◇Estudante tenki tama minimu 75% husi persentajen totál aula ba kada dixiplina iha semstre 1.

◇Ba estudante ne’ebe la tama eskola tamba moras ka iha problema familia persija halo karta ida atu bele prenze ba absensia ba kada materia.

◇Ba estudate ne’ebe hetan valor D ba material ano zero no ano akademiku estudante refere sei tuir fali ezame rekursu hodi hadia valor ne’ebe kiik, wainhira rezultadu husi ezame rekursu laiha mudansa Estudante refere tenki sai ka para husi eskola (Drop Out) tuir regulamentu ne’ebe iha.

Regulamentu Sistema Avaliasaun Akadémiku (Artigu 17º Versikul 1 – 3 Artigu 19º Versikul 1 – 3)

Avaliasaun ba Dixiplina sira

◆Klasifikasaun kuantitativa dixiplina sira-nian, asosiada ba iha klasifikasaun ida no referệnsia kualifikativa, tuir tabela konversaun nian hanesan tuir-mai:

Klasifikasaun Kuantitativa

Klasifikasaun Kualitativa

Mensaun kualitativa

Rezultadu

8,5 – 10,0

A

Muitu Bon

Pasa

7,0 – 8.4

B

Bon

Pasa

5,5 – 6,9

C

Sufisiente

Pasa

4,0 – 5,4

D

Medíokre

Prova-rekursu

0,0 – 3,9

E

Reprovasaun

Reprova

Regulamentu Sistema Avaliasaun Akadémiku (Artigu 17 Versikulu 1 – 3 Artigu 19º Versikul 1 – 3)

Avaliasaun ba kada Semestre Índise Prestasaun Kumulativu (IPK)

IP Kumulativu

Kualifikativu iha  Aprovasaun

3,50 – 4,00

Exelente

3,00 – 3,49

Muitu Bon

2,50 – 2,99

Bon

2,00 – 2,49

Sufisiente

Regulamentu Lisensa Letiva (Artigu 8º Versikul 2 ate 4)

◈Estudante bele rekere lisensa letiva, ho durasaun maxíma semestre rua, dala ida de’it durante frekuenta kursu ida nian no só bele permite ba estudante sira-ne’ebé maka matríkula tiha ona pelumenus semestre rua

◈Estudante ho lisensa letiva la permite atu asesu ba naran kualkér atividade akadémika ida

◈Estudante ida bele rekere lisensa letiva liu dala ida iha kazu sira konsideradu boot ka todan hanesan tuirmai ne’e :


  • Isin-rua todan durante fulan-haat;fulan ida molok atu tuur-ahi; no to’o fulan 3 depoizde tuur-ahi;
  • Moras todan (iha kazu hotu-hotu (a to’o d), tenke iha aprezentasaun komprovativu husi médiku).